Oamenii de știință au observat bacterii care au evoluat pentru a deveni mai infecțioase de-a lungul a sute de generații.
Evoluția reprezintă unul dintre cele mai importante fenomene care a avut și care are loc pe planeta noastră, acesta făcând posibilă, în cele din urmă, chiar și existența noastră. Pornind de la cele mai simple organisme și ajungând la cele mai complexe, acest proces permite formelor de viață să se adapteze diferitelor condiții de mediu. Adesea, în acest punct, are loc o citire eronată a tezelor lui Charles Darwin, supraviețuirea unui organism sau unei specii fiind pusă, în mod greșit, pe seama puterii și nu a capacității de adaptare.
Oamenii de știință de la Universitatea Viena, Austria, au derulat un studiu și explică faptul că au reușit să observe două etape evoluționare în cazul unor bacterii aflate în diferite medii. Un astfel de studiu, care se concentrează pe mecanismele și procesele care stau la baza evoluției bacteriilor reprezintă un studiu de caz extrem de interesant, oferind detalii legate de modul în care aceste microorganisme devin periculoase pentur noi, notează Futurism.
Jumătate din bacterii au fost supuse unor condiții în care au fost nevoite să infecteze, în mod repetat, noi celule gazdă pentru a supraviețui, iar celorlalte li s-a permis să se multiplice la nesfârșit în cadrul aceleiași gazde. După 500 de generații, primul grup a evoluat pentru a fi mult mai eficient la infectarea de noi gazde.
„Rezultatele noastre dezvăluie faptul că, dacă bacteriile sunt capabile să rămână în interiorul unei celule gazdă și să se asigure că acestea continuă să fie transmise în noile generații de celulele ale gazdei atunci când celula gazdă se divide, capacitatea de a infecta a bacteriilor lor nu se va schimba”, explică Paul Herrera, expert în ecologie microbiană.
Cercetătorul mai adaugă: „Cu toate acestea, bacteriile devin din ce în ce mai infecțioase atunci când trebuie să se mute de la o celulă gazdă la o altă celulă gazdă pentru a supraviețui”.
La finalul experimentelor cu bacterii, codurile genetice ale celor două grupuri folosite prezentau diferențe în 1.161 zone din genom. De asemenea, grupul experimental, cu o capacitate de infectare superioară avea 2.500 de gene diferite, acestea stând la baza capacităților sale de supraviețuire.
„Aceste modificări determină celulele gazdă să se infecteze mai ușor și oferă bacteriilor o șansă mai bună de a supraviețui în afara celulei gazdă”, explică microbiologul Matthias Horn.
Studiul Molecular causes of an evolutionary shift along the parasitism-mutualism continuum in a bacterial symbiont a fost publicat în GEO Accession.
Bacteriile devin mai periculoase în spațiu
Suprafeţele de metal pot să distrugă bacteriile cu ajutorul unui tratament special
Simbioză neobişnuită. Unii viermii şi bacteriile fac ”echipă” pentru a consuma metan
Canabisul poate fi folosit pentru a distruge bacteriile rezistente la antibiotice